Solutii si directii de actiune necesare pentru însănătosirea vietii morale si spirituale a societătii românesti contemporane

 

(Comunicat oficial al Simpozionului National „Sfântul Andrei - Apostolul Românilor” - editia I, Sf. Mânăstire Brâncoveanu, 24-27 sept. 2002, la care au conferentiat 30 de preoti, profesori universitari, teologi, arheologi, istorici etc.)

 

Participantii la prima editie a Simpozionului National  „Sfântul Andrei - Apostolul Românilor”, organizat de Asociatia Pentru Isihasm  si Sfânta Mânăstire Brâncoveanu, luând în considerare lucrările prezentate în cadrul celor două sectiuni (A. Crestinismul în trecutul nostru istoric; B. Viitorul crestinismului în România), propun următoarele solutii si directii de actiune necesare pentru însănătosirea vietii morale si spirituale a societătii românesti contemporane:

 

Propovăduirea si viata crestină

 

1.         Catehizarea poporului prin brosuri (catehisme, explicarea Sf. Liturghii, a Rugăciunii lui Iisus etc) trebuie extinsă în toate bisericile. Rugăciunea lui Iisus („Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine, păcătosul”) este o rugăciune simplă, de pocăintă, ce trebuie cunoscută si practicată de cât mai multi credinciosi, care uneori sunt atrasi de practicile orientale. Propunerea aceasta poate constitui una din temele conferintelor preotesti.      

 

2.         Mirenii nu sunt întotdeauna prezenti în lucrarea pastorală a preotilor, cum erau ucenicii următori si ascultători Învătătorului lor. Întelepciunea preotului de parohie va sti să-i apropie pe acestia de aria Bisericii, ca să-i aibă împreună-lucrători. În deceniile anterioare stăpânirii ateismului existau în Biserica noastră cercurile misionare. Este de dorit ca acestea să fie reînfiintate. De asemenea, asociatia „Oastea Domnului” si alte asociatii ortodoxe (ASCOR, Forum – Asociatia pentru România de Mâine, Asociatia Pentru Isihasm etc.) pot avea o activitate mai vie si un sprijin mai mare din partea conducerii Bisericii.       

 

3.         Unul din mijloacele de propovăduire crestină de astăzi îl constituie presa, radioul si televiziunea. Prin însăsi misiunea lor sfintitoare, de catehizare, îndrumare duhovnicească si activitate socială, preotii ar trebui să se străduiască să devină colaboratori permanenti la rubricile acestor mijloace de informare.     

 

4.         O categorie aparte de credinciosi o constituie intelectualii, care în majoritate se dovedesc si astăzi liber-cugetători. Biserica trebuie să propună acestora convertirea valorile lor culturale în realităti ale credintei în care au fost botezati.       

 

5.         A sosit timpul ca mediatizarea noilor martiri crestini din închisorile comuniste, să se facă într-un mod mai sustinut, prin publicarea de cărti, prin filme, articole de presă etc.

 

6.         Asistenta socială pe care Biserica Ortodoxă o desfăsoară se impune să fie mult mai legată de valorile traditionale românesti si de viata liturgică;       

 

Învătământul religios

 

7.         Obligativitatea (nu numai garantarea) învătământului religios în scoli să fie stipulată în Constitutia tării si să fie respectată în toate scolile de stat, fără să se pună alte discipline în locul orelor de religie (ar trebui ca inspectorul scolar local să verifice acest lucru). 

 

8.         Metodologia de admitere la scolile teologice se impune să fie concepută mai judicios. De multe ori candidatii înzestrati intelectual trec înaintea celor cu predispozitii de evlavie. Practica arată că cele două categorii de înzestrări trebuie să fie împreună. Un candidat la preotie va fi preocupat de respectarea legii morale si de reale deprinderi virtuoase (să nu fie băutor, desfrânat, fumător, consumator de droguri etc). 
   Revizuirea programei analitice a seminariilor impune ca anumite materii teologice să fie avansate anilor de facultate. Pe de altă parte, disciplinele de cultură generală să nu covârsească pe cele de formare religioasă.     

 

9.         Practica pedagogică desfăsurată pentru pregătirea predării religiei în scoli se impune să fie perfectionată în concordantă cu cerintele de astăzi ale învătământului.

 

Biserica în Stat

 

10.       Biserica Ortodoxă Română trebuie să aibă, în Constitutie, definită pozitia ei în Stat, în raport cu ceea ce reprezintă aceasta prin numărul credinciosilor (Biserică majoritară), prin aportul pe care l-a adus în istoria noastră (Biserică Natională) si cu contributia cu care ea întăreste astăzi preocupările de restaurare morală a societătii.     

 

11.       Legea Cultelor, care se află în stadiul de proiect, se dovedeste foarte necesară vietii bisericesti, deoarece conlucrarea celor două institutii (Statul si Biserica) trebuie să fie un parteneriat real, bazat pe principii clar formulate ale sferei specifice de activitate. Acest raport trebuie să fie stipulat neapărat si în Constitutia tării. 

 

12.       Intrarea în noua ordine cultural-economică europeană să nu anihileze specificul credintei si al traditiilor ortodoxe. Cerem să ni se respecte mostenirea spirituală a strămosilor nostri. În acest sens este necesară o prezentă ortodoxă românească mai intensă si mai organizată pe lângă forurile competente, în vederea realizării unui front comun crestin european împotriva relativizării valorilor religioase, morale si culturale proprii. Ne exprimăm îngrijorarea fată de ignorarea dimensiunii crestine a societătii românesti, care s-a observat în câteva manifestări publice importante.   

 

Comitetul de initiativă

 

Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe I. Drăgulin

Universitatea Spiru Haret, Bucuresti

 

Arhim. Mina Dobzeu

Sf. Mân. „Sf. Apostoli”, Husi

 

Ing. Ioan Cismileanu

Asociatia Pentru Isihasm, Făgăras