¨ Copiii românilor: orfani, dar educati sexual

58,1 la sută din copiii români se nasc în afara căsătoriei. Jumătate din copiii născuti în tara noastră au un singur părinte trecut în certificatul de nastere si sunt crescuti în familii monoparentale sau în cupluri "consensuale". Valorile traditionale ale familiei se destramă în confruntare cu modelele vestice si datorită unei sărăcii generalizate. (Evenimentul zilei,  4 ian. 2004)

Pe fondul acestor probleme s-a dezvoltat în ultimii ani o adevărată industrie a adoptiilor internationale, fată de care statul român, desi supus unor presiuni externe deosebite, doreste să adopte o pozitie fermă la care s-a aliniat si Biserica Ortodoxă Română. Prin comunicatul de presă nr. 589/12 feb. 2004, Sfântul Sinod a hotărât să nu se încurajeze principiul si practica adoptiilor internationale, „socotind că România nu este atât de săracă încât să nu-si poată hrăni si creste copiii. Continuându-si experienta de până acum, aceea de adoptie a copiilor în familii de credinciosi si preoti din România, Biserica Ortodoxă Română binecuvântează si sprijină orice initiativă si faptă de acest fel”.

 

În anul 2003 s-a adus la cunostinta opiniei publice că din 2004 se va introduce ca materie obligatorie în programa scolară, Educatia sexuală. Întrebarea este: la ce trebuie să ne asteptăm de pe urma unei astfel de măsuri. Vom lua în acest sens spre exemplificare ceea ce s-a întâmplat în Danemarca după ce s-a introdus Educatia sexuală în scoli si am ales Danemarca pentru că această tară este de mai multi ani campioană a Educatiei sexuale în scoli. Iată, ce s-a întâmplat:

-                    violurile au crescut cu 300%;

-                    bolile sexuale au crescut (la tinerii sub 20 de ani!) cu 250%;

-                    cazurile de graviditate, de sarcină în afara căsătoriei s-au dublat;

-                    divorturile s-au dublat;

-                    avorturile au crescut cu 500% (!).

Doar două lucruri au scăzut: rata nasterilor si varsta medie a primului raport sexual.

De remarcat că la aproximativ 4 luni de la aparitia articolului amintit, a fost lansat si un CD multimedia intitulat "Programul national de Educatie pentru sănătate în Scoala românească, Ghid multimedia pentru profesori, partea I". CD aparut sub egida Ministerului Educatiei si Cercetării, finantat fiind de U.N.P.D. – Romania ( Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare).

Din perspectiva autorilor Programului national "Educatia pentru sănătate în Scoala românească", homosexualitatea (masculină sau feminină, inclusiv bisexualitatea) e o practică normală: "desi multi oameni consideră încă homosexualitatea ca pe ceva anormal, pervers, stiinta modernă precum si normele juridice internationale o acceptă în sfera normalului", se spune în Program. Mai mult decât atât, autorii CD-ului găsesc de cuviintă să descrie în amănunt ce fac homosexualii si lesbienele în dormitor.

Asa ceva vor învăta la scoală copiii români. Cine oare vrea ca România să devină un bordel, o Sodomă?

 

¨ S-a interzis preotilor să facă politică. Astfel, B.O.R. devine cel mai mare partid!?

 

è  Sfântul Sinod a interzis ca preotii să facă politică (10-12 februarie 2004)

Preotul are îndatorirea ca, de pe pozitia pe care o are, să participe activ la binele obstesc, dar, ca orice cetătean, optiunea sa politică se exprimă prin vot.

S-a hotărât ca „în conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea clericului se numără si aceea de «a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumesti», arhiereului, preotului, diaconului si monahului îi este interzis să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze si să devină membru al parlamentului sau consiliilor locale, primar, viceprimar sau să ocupe functii în administratia publică centrală si locală.” În caz contrar clericul „având de ales între cariera politică si misiunea preotească, pentru totdeauna, fără drept de revenire în cler”.

În acelasi timp s-a făcut si un apel către liderii partidelor politice din România „să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului si nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spatiilor, slujbelor si însemnelor bisericesti”, Biserica urmând să aibă o pozitie echidistantă fată de partidele politice, si rezervându-si dreptul de a interveni ori de câte ori crede că este nevoie: la apărarea democratiei, a libertătii, a credintei în Dumnezeu, a independentei si integritătii Patriei, respingând orice formă de totalitarism comunist ateu, precum si orice formă de extremism. (Hotărârea 410/12 feb. 2004)

Clericii, prin predicile si implicarea lor crescândă în viata socială, vor continua, volens-nolens, să „facă politică” prin aprecieri fată de evenimente si fată de declaratiile sau deciziile politicienilor si prin modelarea mentalitătilor. Ei vor influenta o mare parte a electoratului, iar prin masiva lor prezentă în teritoriu, prin încrederea de care se bucură (vezi sondajele) si, acum, prin situarea lor în afara si deasupra partidelor, BOR a devenit una din cele mai puternice structuri politice de sine stătătoare ale României, lucru de care partidele si guvernele vor trebui să tină seama, este de părere acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici  (amintim că si masonilor le este interzis să facă politică, fapt ce le-a permis, în multe tări, să aibă putere de decizie atât în partidul aflat la putere, cât si în cel aflat în opozitie!). Mentionăm că si canoanele Bisericii Catolice interzic implicarea clerului în politică (canonul 285, paragraful 3). Reducerea misiunii preotului la sarcini temporale, pur sociale sau politice, sau în orice fel străine identitătii lui, nu este o cucerire, ci o pierdere foarte gravă pentru rodnicia Bisericii.

Revenindu-se asupra acestei probleme, Patriarhia B.O.R. a precizat că această hotărâre nu face exceptie de la regulamentul bisericesc, conform căruia circularele emise de episcopi vor fi puse în aplicare în termen de cel mult 12 zile. Preotii (care sunt deja primari sau consilieri) trebuie să aleagă, în aceste 12 zile, între politică si cariera preotească a spus IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, după sedinta Sfântului Sinod. Alegerea este pentru totdeauna, neputându-se reveni în cler, dacă a ales politica.

è Implicit, Sfântul Sinod a interzis ca preotii să facă afaceri (comert etc)

Deci, printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea clericului se numără si aceea de «a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumesti». Dar, aici este inclusă nu numai politica ci si afacerile. Preotii nu au voie deci să aibă SRL-uri, nici ei, nici sotiille lor (preotesele). Acest lucru nu a fost deloc mediatizat pentru că de fapt nici nu se va aplica prea curând cu strictete. Sunt preoti care nu mai fac fată la toate afacerile ce le-au pornit, nemaiavând timp prea mult pentru biserică si credinciosi. Aici însă ar trebui să se facă o diferentiere între activitătile (afacerile) ce privesc misiunea Bisericii si cele pur lumesti. Deci, considerăm că un preot poate avea un SRL care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea celor necesare Bisericii (editarea de cărti religioase, construirea de biserici etc).

è Creste rolul mirenilor în Biserică

Excluderea preotilor din politică readuce în centrul atentiei rolul potential al laicatului ortodox. Influenta benefică a Bisericii în politică nu poate să prindă contur decât printr-un laicat pe măsură, iar nu prin deturnarea preotiei sacramentale de la rosturile ei. Radu Preda: “Hotărârea recentă a Sfântului Sinod deschide două capitole esentiale: cel al unui nou tip de relatie cu statul, caracterizat de trecerea de la colaborationism la colaborare, si cel al unei noi abordări a propriului laicat, caracterizată de luarea în serios a lucrării misionare si spirituale a acestuia. În relatia cu statul, Biserica a optat pentru câstigul pe termen lung în defavoarea celui pe termen scurt, pentru o strategie articulată în defavoarea improvizatiei presupus diplomatice. În relatia cu laicatul, diriguitorii eclesiastici vor avea de optat pentru o eclesiologie plenară, a întregului trup al Bisericii, în defavoarea unei mentalităti piramidale, de castă, străină identitătii ortodoxe

 

¨ Noi declaratii împotriva proiectului autonomiei Tinutului Secuiesc

Consiliul Suprem de Apărare a Tării consideră că proiectul autonomiei Tinutului Secuiesc este "neconstitu­tional" si că autonomia teritorială si asigurarea drepturilor minoritătilor nationale nu trebuie confundate cu autonomia teritorială pe principii etnice.

În fond ce se vrea cu acest proiect? Autonomia Tinutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunitătilor, pe principiul subsidiaritătii si autoadminis­trării. "Tinutul" este definit drept ,,0 regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul Republicii România". Limba maghiară ar urma să aibă acelasi statut, oficial, cu româna. Regiunea ar trebui să fie condusă de un Consiliu de Autoadministrare, "ales prin alegeri libere generale, prin vot secret" printre ale cărui atributii se numără: organizarea institutiilor proprii de autoadministrare, adoptarea ordonantelor cu putere de lege valabile în regiune, administrarea patrimoniului, introducerea taxelor si impozitelor locale. Consiliul de Autoadminis­trare "poate înfiinta o politie independentă, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constitutie". Acest for este ales de un prese­dinte "ales de către cetătenii Tinutului Secuiesc în alegeri libere si generale, prin vot secret si direct pentru o perioadă de patru ani". (Ziua, 23 ian.,2004)

În comunicatul emis la sedinta CSAT se precizează că ideea autonomiei Tinutului Secuiesc este contrară spiritului european si principiilor democratice. "Una este respectarea si promovarea drepturilor minoritătilor nationale, avem prevederi constitutionale, inclusiv noul text al Constitutiei, avem un cadru, pentru Europa chiar un model si, de asemenea, dezvoltarea autonomiei teritoriale ca principiu general constitutional, si cu totul altceva ceea ce constituie elementul de fond al acestei initiative - autonomie pe criterii etnice. Asa ceva este nedemocratic si în discordantă cu toate principiile europene", a declarat presedintele Iliescu.

Presedintele Consiliului National Secuiesc, Csapo Jozsef, a declarat că CNS a luat la cunostintă pozitia CSAT, dar va continua să promoveze proiectul Statutului Autonomiei Tinutului Secuiesc prin toate căile democratice posibile. La fel, presedintele UDMR, Marko Bela a criticat decizia CNST, pe care a calificat-o drept „gresită” juridic deoarece orice deputat poate să propună modificarea legilor.

În acest context, proiectul privind statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc a fost depus pe 25 februarie la Biroul permanent al Camerei Deputatilor.

è  La sugestia SRI, un ziarist ungur a fost blocat la granită în timp ce încera să intre în România. Atât autoritătile române, cât si cele maghiare nu-si arată disponibilitatea de a lămuri problema jurnalistului Zsolt Bayer. În realitate el este considerat un jurnalist problemă si în Ungaria, iar în România este cunoscut ca foarte activ în jurul cercurilor Consiliului National al Secuilor si a publicat recent o scrisoare extrem de critică la adresa conducerii UDMR.

 

¨ O nouă traducere a Septuagintei, nici ecumenică, nici confesională

Primul volum al unei noi versiuni în limba română a Septuagintei a fost lansat la Clubul Prometheus din Capitală, ocazie cu care Andrei Plesu a spus că, după Biblia lui Serban Cantacuzino de la 1688, este vorba despre prima traducere românească a Septuagintei, editiile ulterioare fiind prelucrări sau acomodări (diortosiri) ale celei din 1688. Este deci, în sfârsit, o traducere nouă a Septuagintei, a textului cu care au lucrat Sfintii Evanghelisti si Părintii Bisericii. În plus, fiecare carte are o introducere, iar textul este însotit de note lămuritoare. Mentionăm că noua traducere va contine si cărtile necanonice (multe informatii si întâmplări din aceste cărti s-au transmis până azi si în scrierile ortodoxe, putini stiind de unde provin ele)

Septuaginta reprezintă versiunea în greacă a Vechiului Testament, realizată în secolul III î.Hr., la Alexandria, versiune ce a fost preluată de Biserica Orientală, devenind cartea fundamentală comentată de toti marii părinti ai Orieniului. Primul volum (deja apărut) al editiei initiate de Cristian Bădilită contine primele cinci cărti (Pentateuhul) ale Septuagintei, o introducere despre izvoarele acesteia, raportul ei cu textul masoretic si utilitatea prezentei traduceri, dar si un bogat aparat critic, structurat pe trei paliere (note filologice, de realia si patristice) si realizat cu ajutorul unor specialisti francezi. "Editia reprezintă o încercare de restaurare a Bisericii adevărate, de revenire laolaltă a ierarhilor, adică a Bisericii institutionale, si a Bisericii largi, laice. Nu este un travaliu paralel cu Biserica, si cu atât mai putin concurent, ci proiectul unei reîntâlniri", consideră Andrei Plesu.

Proiectul de traducere reuneste oameni de litere si teologi de diverse confesiuni (care nu urmăresc o biblie ecumenică sau confesională, ci o traducere corectă), tineri sau mai putin tineri, si va fi sprijinit financiar, pe parcursul celor 2 pâna la 4 ani în care se va desfăsura, de Fundatia Anonimul. Formula traducerii colective oferă posibilitatea lucrului simultan la 15 volume (al doilea volum ar putea apărea în toamnă) si a omogenizării stilistice.

Considerăm că noua traducere este necesară si interesantă; nu putem neglija riscurile, dar cine nu riscă...

 

¨ Academicianul Bălăceanu – Stolnici a cerut iertare evreilor în numele poporului român

Cu lacrimi în ochi si foarte emotionat, Constantin Bălăceanu - Stolnici a spus de la amvonul Sinagogii mari: "În numele meu, al generatiei mele si al poporului român, cer evreilor iertare." Aceasta s-a întâmplat cu ocazia ceremoniei ce s-a tinut în amintirea  evreilor ucisi în pogromul din Bucuresti, în zilele de 21-23 ianuarie 1941. Au asistat ministri si deputati din România si Israel, personalităti de seamă ale vietii politice si culturale a tării, înalti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai Bisericii Catolice; consilierul Victor Opaschi a citit un mesaj emotionant al presedintelui Ion Iliescu, a vorbit si doamna Rodica Radian-Gordon, ambasador al Israelului la Bucuresti, iar academicianul Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, a spus răspicat: „Holocaustul din România a provocat moartea multor evrei. Pogromul din 21-23 ianuarie 1941 a fast un preludiu al jertfelnicului care a urmat. Vom veghea ca asemenea nenorociri să nu se mai abată peste tara românească". Un moment emotionant a provocat profesorul israelian Ben-Zvi Guttman. El a povestit cum la 21 ianuarie 1941 tatăl său, rabinul Zwi Guttman si doi frati ai săi, Iancu si Josef, au fost dusi de legionari în pădurea de la Jilava si au fost împuscati. Tatăl a căzut sub povara celor doi fii care s-au prăbusit peste el, dar a scăpat cu viată. Profesorul israelian povestea simplu, fără accente patetice, amintind de o durere care nu se mai lecuieste. E acelasi profesor care a stabilit si continuă să dezvolte legăturile, industriei aeronauticii israeliene cu cea românească. În holul de intrare al Sinagogii Mari erau expuse cărtile care au fost scrise după săvârsirea progromului: "Orasul Măcelului. Jurnalul rebeliunii si al crimelor legionare" de F. Brunea-Fox si "Cartea Neagră" de Matatias Carp.

In memoriam! (Ziua, 22 ian.,2004)

     

¨ Noul chip al masoneriei românesti

Elita masoneriei românesti s-a adunat la sârsitul lui februarie 2004 la Palatul Parlamentului, pentru a participa la primul Convent ordinar al Marii Loji Nationale din România (MLNR) de după instalarea, în noiembrie 2003, a unui non Mare Consiliu. "Pentru prima oară dupa multi ani, s-a pus accentul mai ales pe partea ritualistică si mai putin pe cea administrativă", a declarat Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici. Aspectul administrativ nu a putut, desigur, lipsi, întrucât la Conventul din februarie trebuie prezentat bilantul financiar pe anul care a trecut si aprobat bugetul pentru anul în curs. Aceste probleme au fost, însă, expediate rapid. Chirovici explică: "Conventul ajunsese un fel de Adunare Generală a Actionarilor. Eve­nimentul echivalează cu reluarea filonului ritualistic, simbolic". O "schimbare de stil" se remarcă si în atitudinea fată de mass-media. Noua echipă de la conducerea MLNR încearcă, se pare, să rupă cu traditia "transparentei", optând pentru o "discretie" apropiată de secretomanie. Adio conferintelor de presă de altădată! Comunicatul remis redactiilor la încheierea lucrărilor Conventului este lapidar si evaziv. Presa nu a avut acces la Convent.

La Conventul din februarie au participat surprinzător de multe personalităti masonice din exterior, totodată lansându-se si ideea ridicării unui Templu masonic la noi în tară, deocamdată locatia lui rămânând secretă. (Ziua, 28 feb. 2004)

 

¨ Activitatea B.O.R. pe 2003

La resedinta patriarhală din Bucuresti, s-a desfăsurat, în zilele de 3-4 februarie curent, sesiunea de lucru a Consiliului National Bisericesc (CNB) al Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Întâistătătorul acesteia, P.F. Părinte Patriarh Teoctist Arăpasu.

...La încheierea sesiunii CNB au fost date publicitătii următoarele date:

În cadrul Bisericii Ortodoxe Române functionează în prezent 118 asezăminte sociale, dintre care 39 pentru copii, 12 pentru vârstnici, 40 sunt cantine si brutării sociale, 19 – cabinete medicale si farmacii, 2 sunt centre de diagnostic si tratament iar 6 – centre pentru asistenta familiilor aflate în dificultate.

...Anul trecut, de programele sociale ale Bisericii au beneficiat peste 150.000 de persoane (copii din familii defavorizate sau copii lipsiti de un cămin părintesc, bătrâni, oameni cu handicapuri grave). Bugetul cheltuit la nivelul Patriarhiei Române pentru opera social-caritativă a fost de aproximativ 117 miliarde de lei, în conditiile în care Biserica nu si-a recăpătat decât în foarte mică măsură proprietătile confiscate abuziv de regimul comunist.

În unitătile militare asistenta religioasă este asigurată de 82 de preoti militari ortodocsi (alături de care activează si slujitori ai altor confesiuni). Pentru militari au fost amenajate sau construite 59 de biserici si capele, si alte 10 se află în diferite stadii de constructie.

În fiecare dintre cele 39 de penitenciare din România există câte un preot ortodox. 37 dintre penitenciare au o biserică, o capelă sau un paraclis, în două se află în constructie un locas de cult.

În unitătile subordonate Ministerului Administratiei si Internelor slujesc în prezent 21 de preoti militari, în 16 biserici si capele, alte 9 locasuri de cult aflându-se în diferite stadii de amenajare.

 

¨ Structura populatiei României după religie

 

Comisia Natională de Statistică a făcut publice nu demult următoarele date privind populatia României după religie:

            18 806 428 locuitori ai României (86,7% din totalul populatiei) sunt de confesiune ortodoxă,  1 028 401 (4,7%) sunt de confesiune romano-catolică, 195 481 (0,9%) sunt greco-catolici, 698 550 (3,2%) apartin Bisericii Reformate, 11 203 (0,1%) – Bisericii Evanghelice C.A. (de limba germană), 26 194 (0,2%) – Bisericii Lutherane S.P. (de limbă maghiară), 66 846 (0,3%) – Bisericii Unitariene. 776 de locuitori sunt armeni (probabil ortodocsi, dacă cei apartinând Vicariatului armean din Gherla, judetul Cluj, s-au declarat pur si simplu catolici, fără să mai precizeze etnia, n. red.). Biserica Crestină de Rit Vechi (lipoveni) numără 39 485 de credinciosi (0,2% din populatie). Crestinii baptisti sunt în număr de 129 937 (0,6% din populatie), cei penticostali – 330 486 (1,5%), crestinii adventisti – 97 041 (0,4%), crestinii după Evanghelie – 46 029 (0,2%), evanghelicii- 18 758 (0,1%). Religia musulmană este reprezentată de 67 566 credinciosi (0,3%), iar cea mozaică de 6179 credinciosi. 87 225 de locuitori ai tării (0,4%) au declarat că au o altă religie decât cele trecute în chestionarele de recensământ, 13 834 (0,1%) s-au declarat fără religie, 9 271 s-au declarat atei, iar 18 492 (0,1%) nu au declarat ce religie au.

       În mod sigur, printre cei peste 18,8 milioane de români care s-au declarat ortodocsi se află si cei circa 500 000 de credinciosi care tin de Biserica de stil vechi, care se intitulează de anul trecut Biserica Ortodoxă de Răsărit.  (Viata Cultelor  nr. 545 / 2004)