În România

 

   Elucidarea Holocaustului în România

<>            În numărul trecut am dezbătut o problemă gravă de politică externă, românii sunt acuzati de diferite medii politice internationale, în special din Statele Unite ale Americii, că practică antisemitismul. Specialistul Muzeului Holocaustului din Washington (cf. Ziua, 25 octombrie 2003), Radu Ioanid, ne pune la dispozitie scrisoarea presedintelui Iliescu către Elie Wiesel si răspunsul acestuia. “Un text extraordinar”, mărturiseste Radu Ioanid adăugând: “Presedintele Iliescu îi propune lui Wiesel să fie presedintele unei Comisii internationale pentru studierea consecintelor Holocaustului în România. Un sahist ar spune o miscare super. Si Wiesel primeste. Din Comisie fac parte numerosi specialisti, istorici, oameni de cultură, supravietuitori ai Holocaustului, evrei, români, americani, israelieni, francezi, ceea ce îi va asigura obiectivitate si transparentă”. Presedinte, deci, e scriitorul Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

<>Elie Wiesel a acceptat să prezideze Comisia pentru studierea consecintelor Holocaustului în România cu unele conditii, cu care presedintele Iliescu a fost de acord: din comisie să facă parte cei mai prestigiosi, seriosi si obiectivi istorici din România si străinătate; comisia să îsi desfăsoare activitatea fără vreo interferentă din sfera politicului; să aibă acces deplin si neîngrădit la toate arhivele si documentele necesare; să primească sprijin material si logistic pentru a termina la termenul stabilit ceea ce si-a propus; odată terminată activitatea comisiei cele descoperite să fie făcute publice prin mass-media, conferinte de presă, în scoli si alte institutii.

<>Despre Elie Wiesel se stie că s-a născut în 1928 la Sighetul Marmatiei, judetul Maramures (nord-vestul României), apoi a fost deportat si a cunoscut ororile Auschwitz-ului, unde i-a fost ucisă întreaga familie. Scăpat printr-un miracol din acest lagăr al mortii, a jurat că va striga întregii lumi adevărul, că va povesti si neevreilor cum la Auschwitz si în celelalte lagăre fasciste de concentrare „călăii începuseră asasinarea întregii omeniri”. Prin întreaga sa operă literară Elie Wiesel a devenit un „Ieremia al Holocaustului”, cum l-a numit fostul Sef Rabin al Comunitătii Evreiesti din România, dr. Moses Rosen. Martor si istoric al Holocaustului, Elie Wiesel este totodată un mesager al solidaritătii si convietuirii între oameni si popoare, după cum notează „Realitatea Evreiască”, nr. 195-196 (995-996) din 24 septembrie-23 octombrie 2003, publicatie a Federatiei Comunitătilor Evreiesti din România.

<>Pe de altă parte, semnalele ce ne vin din Germania prin intermediul revistei Puncte Cardinale (Nr.11/2003) este socant. Semnatarii unui articol din această revistă atrag atentia că cele două persoane desemnate să elucideze problema Holocaustului din România nu ar fi de bună credintă, în ciuda faptului că D-l Elie Wiesel este detinătorul unui premiu Nobel pentru literatură. Elie Wiesel este contestat vehement de o serie de evrei americani (Israel Charmi, Norman Finkelstein, Norvick si altii), a căror competentă si obiectivitate este incontestabilă. I se impută atât comportamentul, vizând vădit profitul material, cât si o serie de „amintiri” si afirmatii fanteziste, care discreditează memoria Holocaustului. „Furnizor de mistificări” este părerea lui Norvick.

<>În ceea ce-l priveste pe D-l Ioanid, cel pentru care până si Mircea Eliade a fost „fascist”, el se face vinovat, ca si D-l Wiesel de altfel, de falsuri evidente, de incriminarea românilor pentru deportarea evreilor din Ardealul de Nord cu destinatia lagărelor naziste, în perioada când acest teritoriu se afla sub administratia Ungariei hortiste, iar români se găseau în aceeasi situatie ca si evreii, fiind trimisi la moarte sau în „lagăre de muncă” (de unde din 60.000 s-au mai întors 8.000). Desi li s-a atras atentia de nenumărate ori asupra acestor adevăruri istorice nici unul dintre ei nu a avut onestitatea de a retracta cele spuse.

<>Având în vedere cele spuse, nu putem să nu ne întrebăm care au fost ratiunile numirii celor doi domni în fruntea comisiei amintite? Să fie vorba de unele presiuni politice externe? oare istoricii români chiar nu au competenta în a exprima un punct de vedere impartial?

<> 

   Componenta si obiectivele Comisiei Internationale pentru studierea consecintelor Holocaustului în România

<>                La  22 octombrie ultim, la Palatul Cotroceni din Bucuresti a avut loc prima întâlnire  între membrii Comisiei Internationale pentru Studierea Consecintelor Holocaustului în România (CISCHR) cu seful statului român, presedintele Ion Iliescu, care a initiat constituirea acestui organism. Presedintele CISCHR este scriitorul Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului, originar din Sighetul Marmatiei (nord-vestul României), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986). Vicepresedinti ai Comisiei sunt Radu Ioanid, Tuvia Friling si Mihai Ionescu. Ioan Scurtu (Institutul “Nicolae Iorga”, consilier de stat în Administratia prezidentială) este coordonator secretariat, consilierul de stat Victor Opaschi este reprezentantul presedintelui României în Comisie.  Membri sunt de asemenea: Viorel Achim (Institutul “Nicolae Iorga”), Lya Benjamin (CSIER – Centrul de Studii de Istoria Evreilor din România), Liviu Beris (AERHV), Irina Cajal Marin (FCER – Federatia Comunitătilor Evreiesti din România), Adrian Cioflanca (Institutul “A.D. Xenopol”, Iasi), Ioan Ciupercă (Universitatea “Al. Ioan Cuza”, Iasi), Alexandru Elias (FCER), Alexandru Florian (Institutul pentru Studii Social-Democrate), Vasile Ionescu (Organizatia Rromilor), Corneliu Mihai Lungu (Arhivele Nationale), Andrei Pippidi (Universitatea Bucuresti), George Voicu (Universitatea Bucuresti), Avner Shalev (directorul Institutului “Yad Vashem”, Israel), Colette Avital (deputat în Knesset, Israel), Andrew Baker (American Jewish Committee, SUA), Randolph Braham (CUNY, SUA), Mihai Dinu Gheorghiu (Universitatea Paris II, Franta), Hildrun Glass (Germania), Dan Mariaschin (vicepresedintele B’nai B’rith International), Paul Shapiro (USHMM, SUA), Michael Shafir, RFE/RL, Israel), William Totok (Germania), Leon Volovici (Israel), Raphael Vago (Israel).

<>                Comisia va studia evenimentele ce au avut loc în perioada decembrie 1937-mai 1945 care au legătură cu discriminarea, izolarea, deportarea si distrugerea fizică a evreilor din România. Comisia va studia de asemenea persecutarea unei părti a populatiei de rromi din România în perioada 1942-1944. Ea va examina si procesele celor acuzati de crimele legate de aceste evenimente, procese care au avut loc în anii 1945-1951.

<>Definitia Holocaustului, considerată a fi semnificativă pentru scopul Comisiei, este următoarea: Holocaustul este persecutia sponsorizată în mod sistematic de către stat, precum si anihilarea evreilor din Europa de către Germania nazistă, aliatii si colaboratorii săi în perioada 1933-1945. Evreii au fost victimele principale – sase milioane au fost ucisi. Au mai fost vizati pentru distrugere sau decimare rasială, etnică sau din motive nationale populatiile de rromi, sinti, persoanele cu handicap fizic sau mintal si polonezii. Alte milioane, inclusiv homosexualii, martorii lui Iehova, prizonierii de război sovietici si disidentii politici au suferit si ei oprimare si moarte sub regimul Germaniei naziste, potrivit datelor furnizate de Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii.

<>Comisia va fi independentă, iar cercetarea se va efectua numai în conformitate cu standardele în domeniu. Guvernul României se obligă să îsi deschidă arhivele si să pună la dispozitia cercetării de către membrii Comisiei si de către ceilalti cercetători, pe viitor, orice documentatie necesară. Guvernul României se obligă să adopte raportul si rezultatele acestuia.

<>Comisia urmează să stabilească faptele referitoare la Holocaustul din România pe baza cercetărilor efectuate deja si va umple golurile referitoare la cunoasterea Holocaustului. Informatiile obtinute vor fi diseminate în rândul populatiei României pentru a face cunoscut subiectul în cauză si a promova întelegerea acestuia. Diseminarea se va face atât prin mass-media, prin conferinte pentru diverse grupuri-tintă si pentru fortele decizionale, cât si în cadrul sistemului educational, prin intermediul unor programe de instruire a profesorilor si prin crearea de materiale educationale.

<>Comisia va investiga evenimentele ce au avut loc sub trei jurisdictii: jurisdictia română asupra Regatului (România în granitele de dinaintea primului război mondial), sudul Transilvaniei, Bucovina, Basarabia si Transnistria; jurisdictia maghiară asupra nordului Transilvaniei; jurisdictia germană asupra unei părti a districtului Berezovka din Transnistria (satele germane), Reichskommisariat-ul din Ucraina (în legătură cu evreii români deportati peste Bug), Guvernul general (în legătură cu deportarea, internarea si exterminarea în masă a cetătenilor evrei români ce locuiau în acele zone).

<>Se anticipează că raportul oficial al Comisiei va fi prezentat presedintelui României până la sfârsitul anului 2005.   (Viata Cultelor, nr. 534 / 14 dec. 2003)

<>
    Proiectul „Tara Secuilor”

<>            Noua Constitutie a provocat frustrări cu deosebire în Transilvania – absenteismul fiind si el o formă de protest în fata unor prevederi care dau apă la moară maghiarilor separatisti. Constitutia, în forma votată cu noile modificări, dă posibilitate tării să se federalizeze după modelul Kosovo, nu după modelul european, tonul având să-l dea, după cum observăm, maghiarii separatisti cu Tinutul Secuiesc.

<>            La începutul lunii septembrie 2003, Comitetul de Initiativă al Consiliului National Secuiesc a decis la Târgu-Mures, elaborarea unui proiect de lege privind statutul Tării Secuilor, care să cuprindă principiile autonomiei secuilor în cadrul  statului român si tot acum s-a ajuns la concluzia că ar fi bună înfiintarea Consiliului National al Secuilor care să elaboreze proiectul de lege amintit. Reprezentantii Comitetului de Initiativă au declarat că sunt dispusi la o colaborare cu UDMR, dacă Uniunea sustine viitorul proiect.

<>            Ca răspuns la această actiune a separatistilor maghiari, un grup de 12 deputati UDMR au criticat această initiativă apreciind că ea ar fi în afara legii conform legilor internationale în vigoare. Marko Bela afirmând că desi în acest moment nu există o propunere de excludere a acestor radicali din UDMR se vor lua măsuri ferme fată de ei, o alternativă politică la UDMR nefiind un lucru bun în opinia sa. Totodată li s-a interzis membrilor UDMR participarea la sedintele Consiliilor Secuiesti care urmau a se înfiinta, lucru de care unii membri nu au tinut cont, unii ajungând chiar în pozitii de conducere ale acestor noi grupări. Important de remarcat este faptul că impactul înfiintării acestor consilii locale nu au aut efectul scontat, „în total, la aceste adună[tu]ri pentru constituirea consiliilor secuiesti au participat 1100 de persoane, adică 0,5% din populatia judetului, ceea ce demonstrează bunul simt al populatiei maghiare de bună credintă. Totodată, în multe localităti nu a participat nimeni”, a spus prefectul de Covasna, Horia Grama.

<>Pe de altă parte, unul din liderii miscării, maghiarul Gazda Laszlo, motivează absenteismul prin teama pe care ar avea-o minoritarii maghiari fată de autorităti spunând că: „În Mures, spre exemplu, organele de ordine au reactionat violent încă din momentul în care a început lipirea afiselor pentru popularizarea acestei actiuni si este firesc ca oamenii să aibă o anumită teamă de a se expune.”(Obiectiv, 15 octombrie 2003) În acest sens s-au făcut demersuri pe lângă Guvernul României si a sesizat Consiliul National pentru Combaterea Discriminării pentru a clarifica „abuzurile” pe care autoritătile le-au comis în legătură cu aceste alegeri. A ajuns cunoscut cazul viceprimarului Fodor Imre care a fost retinut de Politie deoarece detinea în masină manifeste ce îndemnau la participarea pentru constituirea consiliilor locale amintite.

<>Fată de noile actiuni ale minoritătii maghiare, Gabriel Oprea, ministrul delegat pentru administratia publică, a declarat că „nu vor fi acceptate structuri paralele consiliilor locale”, iar din punct de vedere legal consiliile secuiesti nu există. Partidul Social Democrat cere autoritătilor publice competente să efectueze cercetările care se impun, potrivit legii, pentru a stabili în ce măsură constituirea unui Consiliu National al Secuilor este de natură să atragă răspunderea penală, aceasta considerându-se un atentat la unitatea si integritatea României.

<>“Nu ne vom impacienta exagerat pentru aceasta actiune a unor nostalgici ai iredentismului, dar trebuie să spunem că s-a terminat cu acceptarea acestor forme de sfidare a suveranitătii statului român. Sunt sigur că legea va pedepsi această încălcare constitutională”, a declarat Ioan Rus, Ministrul Administratiei si Internelor, pentru “Ziarul clujeanului”.

<>Important este si punctul de vedere al presedintelui PSD Covasna, Adrian Vlad Căsunean care a apreciat că nu există consilii secuiesti deoarece în România nu mai sunt secui, la recensământul populatiei de anul trecut, nici un maghiar din Transilvania nu s-a declarat secui. (Gardianul, 8 noiembrie 2003) Potrivit lui Căsunean, scaunele secuiesti au fost desfiintate în 1867, iar până atunci Transilvania a fost o regiune autonomă.

<>Pe 26 octombrie, la Sfântul Gheorghe, s-a constituit Consiliul National al Secuilor (CNS). Presedinte a fost ales Csapo Jozsef.

<>Pe 13 decembrie s-a constituit la Cluj-Napoca Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), episcopul reformat Laszlo Tökes fiind ales, cu unanimitate de voturi, presedinte de onoare si presedinte pe o perioada de un an. De remarcat că CNS este afiliat CNMT. Laszlo Tokes a criticat dur, în discursul său, politica dusă de actuala conducere a UDMR, acuzând-o că este responsabilă de situatia grea a maghiarimii din Transilvania. El si-a propus pentru 2007 obtinerea autonomiei maghiarilor, cu sprijinul UE. Începutul a fost făcut prin Constitutie: recunoasterea oficială a limbii maghiare în justitie, administratie si învătământ si cumpărarea de terenuri de către străini cu bani (legală însă numai după integrarea în UE). Secuii se gândesc si să ceară bani din privatizare.

<>Presedintele Consiliului Reprezentantilor Unionali ai UDMR (CRU), senatorul Gyorgy Frunda afirmă că CNS si CNMT sunt formatiuni îndreptate împotriva UDMR. Iar liderul UDMR, Marko Bela, a spus: „Faptul că populatia maghiară s-a prezentat într-un procent masiv la votarea Constitutiei reprezintă un indiciu că CNS si CNMT, precum si celelalte grupări care au îndemnat la nevotarea modificării actului fundamental nu se bucură de sustinere.

<>Românii sunt bătuti în Harghita. Ziarul Ziua din 11 decembrie 2003, anunta cu stupefactie o întâmplare oripilantă ce a avut loc în Gheorhieni. Cinci componenti ai echipei de hochei pe gheată Sportul Studentesc au fost bătuti cu bestialitate în discoteca „4 You” din această localitate. Antrenorii Ioan Marin si Gheorghe Jinga, dar si jucătorii Marian Ghită, Cătălin Bodârlă si Vasile Halunga au suferit leziuni foarte grave, ultimul fiind bătut si în momentul în care primea îngrijiri medicale la spitalul din localitate. Victimele au depus plângeri penale la IGP Bucuresti deoarece au constatat că pe durata conflictului organele de ordine locale nu au intervenit, preferând să asiste pasiv la ce se întâmpla. „De 40 de ani merg la Gheorgheni si nu mi s-a întâmplat asa ceva! A fost oribil. M-au făcut praf”, declara antrenorul Ioan Marin.

<> 

    CNMT îndeamnă la actiuni armate pentru realizarea autonomiei teritoriale a maghiarilor

<>PSD cere organelor abilitate să declanseze de urgenta măsurile legale de contracarare si prevenire a actiunilor Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, care urmăresc declansarea de tensiuni interetnice si pun în pericol integritatea teritorială a statului român. Într-un comunicat al PSD, dat publicitătii luni, se arată că declaratiile lui Laszlo Tokes si ale vicepresedintelui FIDESZ Laslo Kover, făcute cu prilejul constituirii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, “reprezintă manifestări extrem de agresive si periculoase ale iredentismului maghiar pe teritoriul României”. Ca urmare a acestei situatii, PSD consideră necesară informarea Consiliului Europei si a UE cu privire la aceste provocări ale iredentistilor maghiari si va înainta un protest Parlamentului de la Budapesta privind modul în care reprezentanti ai FIDESZ se implică “în mod inadmisibil în viata politică din România”, se mentionează în comunicatul PSD.

<>“Spre deosebire de alte asemenea incidente, avem în momentul de fată o situatie mult mai gravă, prin îndemnul deschis, explicit si virulent la separatism teritorial si la metode armate de realizarea acestor obiective, se precizează în comunicat, adăugindu-se că înfiintarea acestui consiliu al iredentismului maghiar si planurile de actiune “reprezintă atacuri directe la stabilitatea si integritatea României si încălca indubitabil prevederile constitutionale si legale”.

<>PSD apreciază că, având în vedere declaratiile periculoase făcute de o personalitate politică din Ungaria, este necesar ca si Guvernul ungar să întreprindă “măsurile firesti împotriva celor care fac propagandă revizionistă si îndeamnă la luptă interetnică armată”.

<>Comunicatul PSD mai precizează că înfiintarea Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania este o încercare de a submina credibilitatea UDMR si progresele pe care această formatiune le-a realizat pe calea bunei convietuiri a minoritătii maghiare cu majoritatea românească.

<>PSD face apel la cetătenii maghiari si români să nu se lase atrasi în acest “joc politic deosebit de riscant” si considera că “recurgerea la atitudini revansarde, instigarea la violenta interetnică” nu au adus în istoria Europei decât “drame si victime omenesti”, iar un exemplu în acest sens este cel al fostei Iugoslavii. Purtătorul de cuvânt al PSD Bogdan Niculescu Duvăz a precizat că PSD respinge orice fel de autonomie pe criterii etnice si considera că “nostalgicii” sunt cei care fac uz de “resentimente istorice”.

<>Până una-alta proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc va fi depus în Parlament cel târziu la mijlocul lunii februarie, a declarat, luni, vicepresedintele CNS, iar presedintele Consiliului National al FIDESZ, principalul partid de opozitie din Ungaria, a declarat la adunarea de constituire a CNMT că parlamentarii FIDESZ care vor fi alesi în Parlamentul European vor sprijini, în 2004, după aderarea Ungariei la UE, obtinerea autonomiei comunitătii maghiare din Transilvania. Kover Laszlo a afirmat că maghiarii din România pot conta pe sprijinul formatiunii sale.

<>Presedintele PSD Covasna, deputatul Adrian Vlad Casunean, a declarat, luni, într-o conferintă de presă, că episcopului Tokes Laszlo, presedintele Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), ar trebui să i se retragă cetătenia română. De asemenea, el a spus că “indivizii ca Orban Viktor si Kover Laszlo nu au ce căuta în România, ei trebuind declarati persona non-grata. Potrivit legislatiei în vigoare, cetătenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin nastere. (15-29.12.2003 / Copyright 2002 Mediafax)

<>Presedintele Ion Iliescu s-a pronuntat la sedinta solemnă a Parlamentului dedicată Zilei Nationale a României, împotriva proiectelor separatiste.

<>“Nu vom fi de acord cu proiecte separatiste, care au ca principală miză crearea unor enclave pure din punct de vedere etnic. Acesta este cel mai prost răspuns cu putintă la problemele etnice respective si va naste, asa cum dovedeste realitatea altor proiecte de acest fel, noi frustrări si noi tensiuni între majoritate si minorităti”, a mai spus seful statului.

<>Ion Iliescu a arătat că, într-adevăr, statul român trebuie reformat pentru a putea răspunde noilor sale functiuni si obiective, reformă ce presupune continuarea procesului de descentralizare. El a mentionat că toate comunitătile locale au primit si vor primi în continuare noi atributii si vor avea si instrumentele constitutionale, legale, financiare si materiale pentru a-si îndeplini aceste atributii.

<>El a apreciat că, practic, minoritătile se bucură de tot ceea ce au nevoie pentru a-si păstra si îmbogăti identitatea natională si culturală.

<>În cadrul Adunării parlamentare a Consiliului Europei, din 30 septembrie, premierul Adrian Năstase a clarificat pozitia guvernului român cu privire la problema autonomiei pe criterii etnice. Năstase a mai afirmat că nu poate accepta decât acest sens al conceptului de autonomie - anume autonomia administrativă - deoarece consideră că nu poate fi justificat motivul pentru care o comunitate etnică trebuie să beneficieze de autonomie, „în sensul puterii de decizie asupra unor probleme de interes public“. In continuarea acestei idei, premierul a făcut o altă afirmatie „îndrăzneată“, conform căreia conceptul de autonomie etnică nu reflectă ideea de „drepturi colective ale minoritătilor“.

<> 

   Reactivarea Mitropoliei Tomisului – o discutie închisă!?

<>De curând, la Muzeul de Istorie Natională si Arheologie Constanta, a avut loc întrunirea Grupului de Initiativă pentru Reactivarea Mitropoliei Tomisului, grup ce îsi propune să facă demersuri către forurile superioare (Sinodul B.O.R., Presedintie si Guvern) pentru ca, în acest an (2003), cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la revenirea Dobrogei în cadrul statal românesc, să fie reactivată Mitropolia Tomisului.

<>Grupul de initiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului a luat fiintă în urmă cu jumătate de an, ca urmare a dorintei unui colectiv de istorici, clerici si oameni de cultură, de a repune în valoare mostenirea spirituală a spatiului dobrogean. Întrunit sub presedintia profesorului doctor Petre Diaconu, Grupul de Initiativă numără peste 300 de membri si este structurat pe cele două zone: Tulcea si Constanta. Grupul de Initiativă este condus de un presedinte (prof. dr. Petre Diaconu) si sapte vicepresedinti (prefectii celor două judete, prof. dr. Mihai Ieremia, prof. dr. Florin Topoleanu, dr. Victor Baumann, prof. dr. Gh. Papuc, Pr. Ic. Stavrofor Mihai Jan).

<>Acest grup si-a propune să demonstreze stiintific si să militeze pe căile puse la dispozitie de mass-media, pentru a convinge Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de legitimitatea dorintei dobrogenilor ortodocsi că pământul românesc dintre Dunăre si Mare să-si afirme si pe această cale identitatea sa în cadrul unitătii în diversitate a civilizatiei poporului român si să-i pună în valoare mostenirea lui specifică si semnificativă în contextul efortului nostru de integrare în Europa Unită, Provincia istorică Dobrogea este, prin excelentă, spatiul în care s-a realizat o sinteză între geniul specific al lumii geto-dace si purtătorii celor două forme majore ale civilizatiei antice, romanii si grecii…

<>În cadrul întâlnirii din ziua de 10 septembrie, în cuvântul de deschidere, profesorul dr. Petre Diaconu a afirmat: “…Dobrogea a avut la capătul secolului al X-lea, începutul secolului al XI-lea drept întâistătător doi mitropoliti, Anicet si Vasileus. Sigiliile lor au fost publicate de un mare specialist, prof. Ioan Barnea, care a tinut si o comunicare la Constanta... Dobrogea este provincia prin care a trecut si a propovăduit Sfântul Apostol Andrei. Dobrogea este provincia cu cea mai mare densitate de bazilici, de biserici de epocă romană si pot să vă spun că datând din acea perioadă, numai în Oltenia s-a mai găsit una singură. Dobrogea este îndreptătita să aibă un mitropolit, o mitropolie, de vreme ce, în antichitate, mai exact la începutul secolului al VI-Iea, au existat 14 eparhii,          14 episcopii, o episcopie la Pârjoaia, la Adamclisi, la Zaldapa, la Axiopolis, la Capidava, la Hârsova, la Histria, la Aegisus, la Isaccea si în alte câteva locuri. În această provincie s-au născut simari savanti întru teologie, care sunt fala crestinismului din Apusul Europei. Sfântul Casian Nu s-a născut aici în Dobrogea? Nu în Dobrogea a trăit Auxentiu, cel care fiind episcopul Durostorumului a scris o carte într-o limbă latină, limba latină târzie care precede viitoarea limbă românească? Eu v-­am creionat doar în cuvinte motivele mele personale pentru care sunt îndreptătit să cer ca, odată pentru totdeauna, să se facă dreptate si pe această linie, în provincia dintre Dunăre si Mare, înfiintarea sau ridicarea la rang de Mitropolie a Bisericii Tomitane...”

<>În calitatea sa de vicepresedinte al Grupului de Initiativă pentru Reactivarea Mitropoliei Tomisului, domnul prefect Gh. Martin, a expus părerea domniei sale, din care redăm câteva rânduri: “Această Mitropolie nu a fost niciodată desfiintată; în fapt, nu există un act de desfiintare a ei,  cum nu a fost desfiintată Biserica nici pe timpul ateismului, în perioada de aproximativ 50 de ani, deci, noi practic nu sustinem înfiintarea, ci reactivarea...”

<>Domnul Dan Zamfirescu, membru al Grupului de Initiativă pentru Reactivarea Mitropoliei Tomisului, prezent la întrunire, a subliniat rolul pe care îl are Dobrogea în istoria veche românească de după retragerea aureliană. “Dobrogea este o demonstratie românească în Europa crestină. Am dat acestei civilizatii a Europei crestine, pe Dionisie Exiguul, cu celebra sa cronologie, am dat pe Ioan Casian  si ne recomandăm Europei ca cei mai vechi crestini, tocmai prin Dobrogea, actul nostru de identitate europeană, în acelasi timp.”

<>După luările de pozitie, conducerea împreună cu membrii Grupului de Initiativă pentru Reactivarea Mitropoliei Tomisului si-au structurat actiunile din teritoriu, pentru a continua demersurile către Sfântul Sinod al B.O.R. privind reactivarea Mitropoliei Tomisului. În curând, urmând să readucă în discutia Sfântului Sinod argumentele lor sustinute de un amplu material documentar, în care va fi subliniat rolul pe care îl are reactivarea Mitropoliei Tomisului în actualul context national si international, motivând, printre altele, că acum, la împlinirea a 125 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statal românesc, este momentul prielnic pentru reafirmarea valorilor culturale dobrogene. (Actualitatea ortodoxă  nr. 21 – sept. 2003)

<>Arhiepiscopia Tomisului are peste 500 de locasuri de cult, dintre care 17 sunt mânăstiri.

<>Sfântul Sinod a dezbătut această problemă si s-a ajuns la concluzia că această mitropolie nu poate fi reactivată, considerând totodată închise discutiile referitoare la cererea de ridicare în rang a Arhiepiscopiei Tomisului, precum si a celorlalte eparhii din Mitropolia Munteniei si Dobrogei, care au adresat solicitări similare, ca si a altor eparhii cu trecut istoric din Patriarhia Română ce au manifestat aspiratii de ridicare în rang. 

<>Din discutiile avute cu preoti din  Arhiepiscopia Tomisului, redactia noastră a tras concluzia că reactivarea Mitropoliei Tomisului va fi un act firesc si de dreptate ce se va realiza cel mai probabil numai după alegerea unui nou patriarh, pentru ca astfel să nu se creeze impresia (si ispita) că viitorul Mitropolit al Tomisului (actualul Arhiepiscop) ar dori reactivarea pentru a-i fi deschisă astfel calea spre a ajunge patriarh în locul PF Teoctist.

<> 

   Sfântul Sinod împotriva proiectului Rosia Montana

<>            Reunit în sesiune de lucru la resedinta patriarhală din Bucuresti, în zilele de 11 si 12 noiembrie curent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a pronuntat împotriva realizării proiectului Rosia Montană Gold Corporation si a exprimat speranta că zona Rosia Montană va rămâne „intactă în sfintenia, puritatea si frumusetea ei”.

<>            Luarea de pozitie a Sfântului Sinod al B.O.R. a avut în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creatia lui Dumnezeu, iar pe de altă parte că proiectul minier al corporatiei canadiene Rosia Montană Gold Corporation urmează să desfigureze atât ecologic, cât si uman zona Rosia Montana si, prin extensie, întreaga regiune a Muntilor Apuseni. Membrii Sfântului Sinod au luat de asemenea în considerare faptul că proiectul minier Rosia Montană vizează strămutarea bisericilor si a cimitirelor din zonă, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al cultului si al traditiilor ortodoxe, informează un comunicat al biroului de presă al Patriarhiei Române. (Viata Cultelor, nr. 530 / 15 noi. 2003)

<> 

   Constitutia României (5):

è Fraude electorale. Structura voturilor exprimate este următoarea: 89,7 % “DA”, 8,81 % “NU”, 1.49 % voturi anulate. Partide (PRM, PNL, PD) si organizatii neguvernamentale (Agentia de monitorizare Academia Catavencu si Asociatia Pro Democratia, Fundatia pentru o Societate Deschisă, Centrul de Resurse Juridice, Institutul pentru Politici Publice si Asociatia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki - APADOR-CH) au dezvăluit foarte multe încălcări ale legii referendumului:      
- Încălcarea dreptului la libera exprimare, acceptarea la vot a celor ce nu aveau la ei documentele de identitate, utilizarea exagerată a urnelor mobile (destinate numai “pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate”), cu încălcarea legii, nerespectarea legii in cazul listelor suplimentare.      
- În toate judetele multi dintre votanti s-au prezentat de mai multe ori la vot; militarii în termen au fost obligati să voteze.     
- Ilegalitatea cea mai gravă a constat în stimulentele materiale: lemne de foc gratis, tombolele, accesul gratuit la meciul de fotbal, conditionarea acordării unor drepturi legale cetătenilor de participarea la vot, precum si ”santajul” practicat în mediul rural, unde primarii s-au asezat lângă sectiile de votare si au distribuit milionul pentru lucrările agricole după ce fiecare sătean trecea prin cabina de vot.     
- Posibilitatea de a vota cu trei acte (buletinul de identitate, cartea de alegător si pasaportul). Timbrele aplicate pe actele de identitate ale votantilor puteau fi dezlipite foarte usor, iar alegătorii au putut vota în orice sectie din tară.   
        În final, Curtea Constitutională a făcut un raport în care arăta că s-au respectat toate procedurile de organizare si desfăsurare a referendumului (!) si a hotărât în unanimitate validarea lui. Presedintele Parlamentului, Valer Dorneanu, a multumit populatiei pentru optiunile exprimate, apoi a fost intonat imnul national. Parcă se juca o piesă de teatru din 1946. Propunem ca sedintele Parlamentului să se tină la Teatrul National.

è Câteva promisiuni neonorate si vicii ascunse       
-
Nu se mentionează rolul constitutiv al religiei crestine în societatea românească. Cu toate acestea majoritatea preotilor din Bucuresti i-au îndemnat pe credinciosi în predica de Duminică să voteze Constitutia. Si la fel P.F. Patriarh Teoctist: „În noua sa formă adoptată de Parlament si supusă Referendumului national, Constitutia garantează autonomia Bisericii, drepturile sale de organizare, functionare si proprietate, înlesnind asistenta religioasă în armată, penitenciare, spitale, asezăminte sociale, precum si învătământul religios în scoală. Întemeiati pe aceste realităti considerăm că noua formă a Constitutiei corespunde aspiratiilor noastre de mai bine si, ca atare, suntem chemati să participăm la referendum, cu responsabilitate crestină si civică. ” ;
- Se refuză românilor dreptul de a decide prin referendum într-o chestiune vitală si istorică, aderarea la UE si NATO (aderarea se va hotărî prin legi adoptate în sedinta comună a Camerei Deputatilor si a Senatului cu o majoritate de două treimi din numărul deputatilor si senatorilor). Presedintia italiană a U.E. si-a exprimat mirarea la aflarea că România votează o Constitutie „europeană” înainte chiar ca Europa să voteze una!      
- Functionarea politiei si serviciilor de informatii ale statului nu se va mai stabili prin lege organică (cum e în cazul armatei). Astfel guvernul poată să emită oricând o ordonantă de urgentă privitoare la functionarea serviciilor secrete, care ar fi trecută prin parlament cu o majoritate simplă. Fostii securisti pot dormi acum mai linistiti. Dar mai grav este că guvernul (partidul de la conducere) poate acum usor să folosească serviciile de informatii cum vrea el (si cum nu vrem noi, cetătenii).        
- Străinii primesc dreptul (pe care nu l-au avut de când există România) de a cumpăra proprietăti “la egalitate” cu românii (articolul 41). Românii câstiga în medie de 20 de ori mai putin decât străinii si de aceea tot ce se poate vinde va fi cumpărat de corporatiile si mafiile străine, iar românii vor ajunge chiriasi în fosta lor tară.  De asemenea, se dă dreptul ca urmasii grofilor unguri, fanariotilor, pasalelor turcesti si ai altor invadatori (de care România a scăpat prin luptele cumplite din 1821, 1877-78, 1916-1919 etc) să revendice mosiile si proprietătii jefuite cândva de strămosii lor de la români (asa-zise “mosteniri”).  Adoptarea acestui articol este cu atât mai bizară cu cât legile din Uniunea Europeană nu ne impun, nu ne obligă să le acordăm cetătenilor străini dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. Acest lucru este “cerut” însă de cercurile de influentă mafiote.          
- Se dă mai multă putere Guvernului si Primului Ministru, adică reprezentantilor partidului aflat la putere, chiar dacă astfel democratia (reprezentată de cei alesi de popor: Parlament si Presedinte) nu-si mai poate juca rolul cum trebuie. Aici s-a luat în calcul si posibilitatea ca la viitoarele alegeri un lider din opozitie să ajungă presedinte (ex. C.V.Tudor). Astfel, „Presedintele României nu-l poate revoca pe primul ministru”; Presedintele nu poate să dizolve Parlamentul altfel decât la... cererea Primului Ministru (ales de Parlament!); dacă în 45 de zile Parlamentul nu dezbate proiectul de lege initiat de Guvern, atunci legea este considerată adoptată în forma depusa de Guvern!      
 - Durata maximă de arestare preventivă s-a redus la 6 luni, astfel încât este foarte posibil ca peste 60 de persoane arestate pentru infractiuni grave să fie eliberate dacă instanta nu se va putea pronunta la tip (printre ele si Maria Vlas si Fănel Păvălache).